Am decis sa ma uit la acest film cu foarte mult interes. Imi plac mult regizorii asiatici si ceea ce reusesc ei sa faca iar Akira Kurosawa este unul dintre cei mai titrati reprezentanti ai speciei. Pagina lui de pe imdb refuleaza de realizari atat ca scenarist cat si ca regizor. Are 97 de ani si si-a inceput cariera inca din 1941. Pentru 2007 are film in post-productie, pregatind altul (un remake dupa „The seven samurai”)…asta da longevitate…un fel de sergiu al nostru, dar la un alt nivel 🙂 …Povestea e simpla…patru copiii ai caror parinti sunt plecati in vizita la un unchi aflat pe moarte isi petrec vacanta de vara la bunica lor, vaduva de pe urma carnagiului de la Nagasaki…batrana este pe alocuri senila, nu mai stie sa gateasca si nu-si mai aminteste numele rudelor ei…convietuirea este grea pentru cei patru pustani…telul lor este sa o convinga pe batrana sa mearga sa-si vada fratele inainte sa moara…batrana nu vrea deoarece nu-si aminteste de fratele respectiv…
Filmul se bucura si de un guest appearence in persoana lui Richard Gere si per total este ok, dar parca nu l-as recomanda…este totusi mult prea lent, chiar si pentru un film japonez…are si destule momente „moarte” si scene lungite fara motiv…pentru un fan al cinematografiei japoneze insa, este o desfatare…iar mie imi place respectiva cinematografie, invers proportional cu literatura japoneza (de fapt, dupa ce am citit maestrul de go al lui kawabata, m-am hotarat sa raresc la limita astfel de lecturi)… Cu filmele este o cu totul alta poveste…regizorii au o nebunie aparte…au un curaj fantastic de a inova si de a exagera…amesteca foarte bine savoarea istoriei japoneze cu progresul tehnologic imens pe care il au la dispozitie … imbina cultura unica in spiritul careia inca se mai dezvolta generatiile lor cu inovatiile comportamentale preluate cu masura de la europeni…
Alex 
Lasă un răspuns