Recunosc, mi-a luat cam mult sa scriu despre aceasta sarbatoare a muzicii care s-a intamplat la bicuresti week-endul trecut, dar ce sa zic, mai bine mai tarziu decat niciodata 🙂
S-o luam pe rand…vineri seara am ajuns cand pe scena se producea apollo 440…mi-au placut cat am vazut…pareau dedicati si spectaculosi… mie unul mi-au placut…dar eram prea curios de alanis ca sa le dau prea multa atentie si sa-mi canalizez prea mult din atentie inspre ei…ca veni vorba de alanis…se vroia a fi principalul recital al serii de vineri…ei bine,nu a fost asa…mi s-a parut fada si lipsita de energie…si un pic cam sictirita…e adevarat ca avea o voce misto…dar si un fund cam mare 😉 cu toate astea am stat pana aproape de sfarsit sa o ascult…nu de alta,dar eram foarte aproape de locul de unde se cumpara berea…cu vreo 3 melodii inainte de recitalul canadiencei, am luat-o agale catre scena pe care aveau sa se produca cypress hill…adevaratii capi de afis ai serii, rapperii americani m-au rupt in doua…cu toata sonorizarea proasta de care au avut parte de la organizatori, show-ul lor a fost unul de mare angajament…piesele arhicunoscute n-au lipsit din repertoriul…nici tigara aprinsa live pe scena si fumurile trase printre versuri…ca sa nu mai zic de interactiunea cu publicul, in care mothafucka era folosit pe post de virgula…exemplu…”all you mothafuckas romanians know how to party…you’d better believe that…we are the cypress hill and this is how we end…(multimea in delir):So you wanna be a rock superstar, and live large/a big house, 5 cars, you’re in charge/comin’ up in the world, don’t trust no body/gotta look over your shoulder constantly”…cam despre asta a fost vorba in prima seara de bestfest…asteptari mari, implinite partial…
Cu seara de sambata lucrurile au fost putin diferite…macar nu aveam mari asteptari, asa ca eram sigur ca nu voi pleca dezamagit…am ajuns cand incepuse manic street preachers…ce sa zic despre ei, nu m-au atras prea mult…sa zicem ca nu e genul meu de muzica…noroc cu berea 🙂 …kaiser chiefs au fost insa o revelatie…energetici, spectaculosi, comunicativi…oau…ceva deosebit…se adunase foarte multa lume care a raspuns pe masura recitalului formatiei…adica foarte bine…atunci s-a consemnat si primul bis de la bestfest 08…cel putin primul pe care l-am vazut eu…surescitat de sefii kaiser si intrigat de conceptul (nou pentru mine) de silent disco…incinta mare, casti pe urechi, doua canale diferite de muzica si fiecare canta si danseaza in legea lui…au fost vreo 45 de minute intensive de asa ceva…si as mai fi stat daca nu ma tot sunau leonid si neamtu pentru o tura de beri reci in barfly…deh, e usor sa cedezi la asa invitatii 😉
Duminica…stereophonics…am ajuns spre sfarsitul concertului…nimic de consemnat…apoi m-am impartit intre roisin murphy si sunrise avenue…roison a fost ok, sunrise avenue si-au dat silinta dar probabil au fost demotivati de afluenta redusa de public…urma marea dilema a serii…manu chao sau nelly furtado…inceputul m-a prins la manu chao…am stat sa-l vad de curiozitate pentru ca decisesem deja sa merg la nelly…omul a fost ok, a dinamitat multimea, a facut super show si se vedea ca stie ce face si ca face cu placere… nelly insa este un alt capitol…unul special…o voce de te lasa nervii…un negru cam prea agresiv langa ea…melodii arhicunoscute si cantate de toata lumea…super dansatoare 😉 intr-adevar ceva deosebit…e drept ca si ea avea fundul un pic cam mare…dar asta nu e o tragedie…mai ales la cat suflet apus…s-a intors de doua ori pe scena dupa final…pentru ca lumea o cere…si-a a inchis editia 2008 a bestfestului cu all good things (come to an end)…o editie una peste alta reusita…cu mici buni si bere rece (din pacate a lipsit diversitatea, dar asta este, suntem victimele societatii in care traim)…cu oameni multi, cu o organizare decenta, cu un public pasionat si educat (cu exceptia aruncatului spre scena) si cu imensa parere de rau ca sunetul de la cypress hill a fost nedemn de show-ul facut de rapperi…ce sa zic…ne vedem la anu’ !
Lasă un răspuns